Războiul lui Putin împotriva naturii în Ucraina: Bombă ecologică cu ceas pentru Europa

Investigations awarded by the Association of Environmental Journalists and Ecological Tourism from Moldova.

Investigations awarded by SEEMO 2024.

Putin duce un dublu război în Ucraina – unul împotriva poporului ucrainean și altul, la fel de crud și perfid, împotriva naturii. Zilnic apar noutăți triste despre faptul că militarii ruși distrug mediul înconjurător din Ucraina folosind arme extrem de toxice. În unele orașe bombardate mai intens nivelul de poluare a aerului și solului a atins niveluri critice. Este clar că războiul va avea consecințe grave, adânci și de durată asupra calității aerului, solului și apei din Ucraina.

De la începutul agresiunii ruse în Ucraina, ecologiștii și activiștii care monitorizează impactul acțiunilor militare asupra naturii au raportat peste 2.900 de cazuri de ceea ce a fost numit „ecocid”. Crimele împotriva naturii au fost documentate și dosarele vor ajunge în tribunale internaționale cu solicitarea de despăgubiri. Însă rănile provocate naturii sunt incurabile, avertizează ecologiștii din întreaga lume. În Bulgaria și România, valurile Mării Negre au adus la mal dovezi clare ale dezastrului ecologic iminent, iar în Republica Moldova, care se află la doar câteva zeci de kilometri de zonele în care luptele nu contenesc, se atestă semne clare de degradare a mediului.

Aerul

Aerul poluat nu are granițe. Emisiile în aerul atmosferic cauzate de agresiunea militară a Federației Ruse în Ucraina sunt purtate de vânt, se depun și afectează teritoriile altor state, uneori la o distanță de mii de kilometri. Solul din țările europene este contaminat cu metale grele. Doar în Ucraina, circa două milioane de metri pătrați de câmpuri au fost distruse în primele 12 luni ale acestui război de amploare.

În Ucraina, există peste 20 de mii de unități industriale și trei mii de depozite cu deșeuri extrem de toxice. Și anume acestea sunt țintite de către agresor. Sute de tone de produse rezultate în urma arderii au ajuns în mediul înconjurător după atacul devastator asupra rafinăriei de petrol din Kremenciug și a depozitelor de combustibil și lubrifianți.

Capacitățile rafinăriilor de petrol din Odesa și Lisiciansk au fost deteriorate. Potrivit Inspectoratului de Stat de Mediu al Ucrainei, până în vara anului 2023, agresorul a cauzat prejudicii de peste 52 de miliarde de dolari solului, resurselor acvatice și aerului atmosferic. Ecologiștii cred că daunele aduse ecosistemelor vor fi resimțite mult timp și depășesc daunele cauzate infrastructurii. Consecințele ecologice ale crimelor comise de agresorul rus vor afecta pe termen lung întregul ecosistem european.

Pământuri otrăvite, aer poluat, păduri arse… Totodată, „ecocidul” rusesc a pus în pericol specii rare de păsări și animale din Cartea Roșie.

Poluarea și alimentele. Riscuri globale privind aprovizionarea cu mâncare

Acțiunile militare distrug pădurile din Ucraina, ceea ce a afectat și securitatea alimentară a lumii. O altă problemă mare o reprezintă zonele minate. În urma explodării minelor pământul este contaminat cu metale grele - plumb, stronțiu, titan, cadmiu, nichel. Acest lucru face solul periculos.

În estul și în sudul Ucrainei gradul de împădurire este mic, dar aceste păduri îndeplinesc funcții de protecție. Distrugerea și deteriorarea fâșiilor forestiere a declanșat procese masive de erodare a solului. Mai ales în sudul Ucrainei, consecințele sunt eroziunea eoliană și deșertificarea. Acest lucru, desigur, a afectat agricultura. Substanțele periculoase au proprietatea de a pătrunde prin sol în apă și în plantele cultivate pe acest sol, iar de acolo ajung în corpurile oamenilor care consumă produsele finite. Acest lucru a fost confirmat de un studiu al Institutului de Microbiologie și Virusologie.

Experta Liudmila Beliavskaia notează că „zborul unei rachete deasupra unui câmp afectează fertilitatea, deoarece sunt eliminați combustibili toxici. Reziduurile de combustibil se pot depune, de exemplu, pe grâu. Drept urmare, produsele fabricate vor conține deja substanțe toxice. În această situație, grânele nu mai pot fi folosite drept hrană”, explică savanta.

Ekaterina Polianskaia, ecologistă în cadrul organizației „Ecologia. Dreptul. Omul”, a colectat peste o sută de probe de pământ din diferite regiuni ale Ucrainei unde au avut loc lupte, pentru a determina ce modificări chimice au avut loc în sol. S-a dovedit că solul dintr-un crater de obuz din curtea unei școli din regiunea Nikolaev conține mai mult de 600 de miligrame de plumb pe kilogram, ceea ce depășește de circa 20 de ori concentrația maximă admisă.

Gazele cu efect de seră

Deplasarea continua a tehnicii militare, care utilizează de câteva ori mai mult combustibil decât mașinile obișnuite, duce la poluarea atmosferei cu emisii de gaze cu efect de seră. Datele făcute publice de un grup de cercetători condus de expertul olandez Lennard de Klerk, la un summit climatic de la Bonn, sugerează că cifra totală ar putea fi de peste trei ori mai mare.

Emisiile de gaze cu efect de seră cauzate de acțiunile militare, doar în primele douăsprezece luni de război, s-au ridicat la 120 de milioane de tone de CO2, conform unei estimări actualizate făcute de Inițiativa de contabilizare a gazelor cu efect de seră cauzate de război. Este un volum egal cu emisiile totale anuale de gaze cu efect de seră ale Belgiei.

Este unul dintre efectele războiului care se va simți nu numai în Ucraina, ci și dincolo de granițele acesteia, inclusiv în țările din Sudul Global și, în special, în statele cel mai puțin dezvoltate, care sunt adesea cele mai vulnerabile la efectele schimbărilor climatice.

Un astfel de impact va însemna atât o creștere directă a riscurilor de consecințe catastrofale ale schimbărilor climatice (temperaturi crescute și valuri de căldură extremă, secete, ploi abundente și alte dezastre naturale, pierderea biodiversității etc.), cât și un posibil risc de redirecționare a resurselor financiare prin reducerea emisiilor și scăderea vulnerabilității la schimbările climatice prin creșterea securității și militarizării.

În timp ce țările și companiile din întreaga lume caută soluții pentru a reduce emisiile de gaze cu efect de seră, agresiunea Rusiei continuă să genereze milioane de tone de emisii de CO2 în fiecare lună.

Ecologiștii condamnă războiul agresiv dus de Federația Rusă

Deteriorarea instalațiilor de gaze a dus la pătrunderea gazului sub presiune în mediul înconjurător, ceea ce a cauzat un număr semnificativ de incendii în regiunea Odesa. Și regiunea Kiev a suferit mult de pe urma incendiilor, iar capitala a fost recunoscută în 2022 drept cel mai poluat oraș din lume.

În iulie 2023, la Budapesta a avut loc o conferință despre mediu și sănătate. Reprezentanții a 28 de țări au semnat o declarație de condamnare a „ecocidului”, adică a crimelor ecologice de război comise de agresorul rus. Semnatarii s-au referit, în special, la explozia hidrocentralei Kahovka și la consecințele distructive ireparabile pe care le-a cauzat mediului.

„Condamnăm războiul agresiv al Rusiei împotriva Ucrainei, care contravine direct obiectivelor conferinței noastre și reprezintă o amenințare la adresa durabilității climatice, a biodiversității și purității ecologice și care duce la apariția unor pericole transfrontaliere directe și a unor riscuri pe care trebuie să le combatem în prezent”, se arată în declarație, potrivit serviciului de presă al Ministerului Sănătății al Ucrainei.

Atacul terorist asupra hidrocentralei Kahovka

Agenția Națională de Sănătate Publică a Moldovei afirmă că după ruperea barajului centralei hidroelectrice Kahovka și inundarea unor teritorii vaste, multe substanțe periculoase au pătruns în apă. Astfel a crescut riscul apariției unor focare de boli ce se pot transmite prin apă (infecții intestinale, hepatită, botulism, holeră și chiar antrax) sau de rozătoare (leptospiroza și tularemia). Din cauza distrugerii hidrocentralei Kahovka de către Rusia, au fost inundate cel puțin 32 de benzinării, depozite și rafinării de petrol, ceea ce a cauzat scurgeri de substanțe chimice, petrol și benzină.

În primele zile, cel puțin 150 de tone de lubrifiant pentru motor au ajuns în apă. O poluare deosebit de gravă s-a produs ca urmare a inundării zonelor industriale, de unde chimicalele au fost spălate în aval și au ajuns în Marea Neagră. Acolo de unde în prezent se retrage apa, ne putem aștepta la o poluare masivă cu produse petroliere, produse chimice industriale și de uz casnic. Contaminarea cu metale grele trebuie, de asemenea, investigată”, comentează chimistul Manfred Santen, de la Greenpeace Germania.

Potrivit datelor invocate de ministrul Sănătății al Ucrainei Victor Leașko, vara trecută nivelul de poluare a râului Nipru depășea de 28.000 de ori normele admisibile.

Comentând distrugerea hidrocentralei Kahovka, Victor Leașko a spus că au fost inundate o mare parte din sistemele de canalizare, multe bazine de scurgere a apelor reziduale, locuri de înhumare a animalelor. Apa contaminată a pătruns în rețeaua de apeducte, ceea ce a dus la izbucnirea unor focare de boli infecțioase acute. Este vorba despre infecții intestinale și virale acute - hepatite și parazitoze.

Potrivit Grupului de protecție a mediului din Ucraina, din cauza distrugerii barajului, în apă a ajuns o cantitate mare de combustibili și lubrifianți, care sunt toxici pentru viețuitoarele din bazinele acvatice și pot forma o peliculă la suprafața apei. Totodată, inundarea localităților, inclusiv a gunoiștilor, terenurilor agricole, benzinăriilor etc. înseamnă că în apă a ajuns un volum neobișnuit de mare de poluanți , ceea ce ar putea afecta diferite grupuri de organisme vii, de la plancton la cetaceele din Marea Neagră, scrie grupul.

Președintele Ucrainei, Vladimir Zelenski, a declarat că, în urma distrugerii barajului hidrocentralei Kahovka, sub ape s-au pomenit depozite cu substanțe periculoase pentru natură și oameni, precum și locuri de înhumare a vitelor, inclusiv a celor contaminate cu antrax. 

Riscul pentru Republica Moldova 

Armata lui Putin țintelte în mod deliberat în infrastructura energetică. Una din țintele rușilor este și hodrocentrala de la Novodnestrovsk de pe Nistru, la hotar cu Republica Moldova. De la începutul războiului au fost mai multe încercări de a atac al rușilor, care au fost dezbătute de apărarea ucraineană. În octombrie 2022 o rachetă rusească a căzut pe teritoriul Republicii Moldova, în localitatea Naslavcea, producând o explozie. De atunci locuitorii din Naslavcea, dar și din regiune, stau cu teama ca rușii să nu atace din nou Hidrocentrala de la Novodnestrovsk. Ei își dau seama că deteriorarea acesteia sau distrugerea cel puțin a unuia dintre barajele de acumulare a apei ar înseamna o catastrofă umanitară. Cantitatea mare de apă ar înghiți multe localități și ar distruge totul în cale pe o distanță foarte mare. Frică locuitorilor din  regiune s-a întețit, mai cu seamă după tragedia de la Novo Kahovka, sudul Ucrainei, din 6 iunie 2023.  

„În cazul hidrocentalei Nova Kahovka, nu a existat asemenea infrastructură în aval, cum este cea de pe Nistru, în timp ce în cazul Complexului Hidroenergetic Novodnestrovsk, în special în cazul detonării barajului Centralei Hidroelectrice nr. 1, am putea asista la un efect domino prin distrugerea barajelor Centralei Hidroelectrice nr. 2 de la Naslavcea și al Hidrocentralei de la Dubăsari, pe o distanța foarte mare, de câteva sute de km”, susține expertul în probleme de mediu Valeriu Cazac.    

Republica Moldova se va confrunta cu consecințele războiului de agresiune dus de Rusia în Ucraina asupra mediului în doi-trei ani. Poluarea se va resimți asupra solului și apelor, dar va produce și schimbări asupra mediului în mai muște domenii. Specialiștii cercetează minuțios și analizează toate cazurile legate de consecințele războiului. Acestea și alte aspecte legate de impactul războiului asupra mediului au fost abordate în cadrul unui interviu cu ministra Mediului, Iordanca-Rodica Iordanov.   

„Când vorbim de poluare, trebuie să luăm în calcul efectul acumulativ. Pe teritoriul Republicii Modlova nu se resimt acum schimbări evidente, poluare care să fie direct legată de războiul din Ucraina. Consecințele războiului vor fi resimțite asupra mediului din Moldova în doi-trei ani. Am discutat și cu mediul academic de la noi și părerile sunt că ne vom ciocni cu consecințe ale poluării în doi-trei ani. În primul rând, prin mișcarea apei, a solului și plantelor și a produselor alimentare și prin rozia vânturilor, care transportă particulele generate de explozii, armelor. Și atunci vom putea determina impactul războiului asupra mediului”, precizează ministra Mediuuli din Republica Molsdova. Întregul interviu poate fi vizualizat aici:

Din sudul Ucrainei – în Europa

Apa poluată din albia Niprului a luat-o spre Marea Neagră. Șuvoiul de apă murdară, ce conținea nămol, sol fertil și rămășițe din localitățile inundate, s-a contopit cu curenții marini în partea de nord-vest a Mării Negre și s-a îndreptat spre sud, spre coastele României și ale Bulgariei. Sudul regiunii Herson este locul cu cea mai mare concentrație de arii protejate din Ucraina. Aici se află cele mai importante zone pentru păsările de apă din regiunea de nord a Mării Negre. Aceste situri sunt ocrotite la nivel internațional de Convenția Ramsar și fac parte din Rețeaua Emerald a Europei.

Potrivit Grupului de protecție a mediului din Ucraina, din cauza catastrofei de la Nova Kahovka, va fi afectată grav fauna sălbatică pe o suprafață de cel puțin 5.000 km².

Impactul asupra coloniilor cuibăritoare

În zonele inundate au fost distruse importante locuri de cuibărit pentru păsările acvatice și cele de țărm. Este vorba despre zeci de mii de exemplare. Anume în bazinul hidrografic al Niprului inferior se concentrează cele mai mari colonii de stârci și alte păsări cuibăritoare. Dezastrul s-a abătut în perioada de clocire și când deja începuseră să apară primii pui, astfel că păsările nu au mai avut timp de colonii noi și cuibărit repetat. Stârci, rațe, găinuși de baltă, lebede mute, ibiși și alte păsări au rămas fără obișnuitele locuri de cuibărit.

Impactul asupra ariilor protejate de importanță internațională

În această zonă se află arii naturale protejate de importanță internațională. Consecințele atacului terorist au afectat negativ Rețeaua Emerald: lacul de acumulare Kahovka, Parcul Național Natural Lunca Mare și râul Bazavluk, zona umedă Arhipelagul „Bolișie i Malîe Kuciugurî”.

Vara aici se concentrau cele mai mari din regiune colonii cuibăritoare, ce numărau zeci de mii de păsări, inclusiv rare. Aceste zone aveau un rol important în menținerea populațiilor de specii rare din toată Europa. În timpul migrației, păsările se opreau pentru odihnă și hrană anume pe malurile Mării Negre și ale Sivașului. În partea de sud a regiunii, iernau multe populații de păsări de apă care migrau din Europa de Nord.

Schimbarea condițiilor de viață are efect nimicitor asupra zonelor de baltă și de mlaștină și a cauzat degradarea lor rapidă. Câte păsări ce obișnuiau să ierneze pe aceste meleaguri vor supraviețui și se vor întoarce în Europa de Nord?

Cum este afectat teritoriul Rețelei Emerald

Zona inundată include, total sau parțial, nouă arii naturale incluse în Rețeaua Emerald a Europei, create prin hotărâri ale Consiliului Europei între anii 2009-2020. Pierderea caracteristicilor naturale specifice ale acestor zone a pus în pericol îndeplinirea de către Ucraina a obligațiilor asumate de a păstra intacte aceste teritorii de mare valoare ecologică pentru întreaga Europă.

Probe în instanțe internaționale, pentru a-i cere Rusiei plata daunelor ecologice

O metodă de calculare a daunelor ecologice se bazează pe stabilirea suprafeței de teren ce nu mai poate fi folosit conform destinației. Când ard materialele de construcție, linoleum sau vopsele, în aer sunt emise substanțe toxice. Lacurile pot forma diferiți compuși toxici - formaldehide și oxizi de azot, care pun viața în pericol și cauzează cancer. Experții internaționali de mediu cred că înregistrarea crimelor de război este o măsură prioritară.

Investigarea infracțiunilor împotriva mediului este necesară, în primul rând, pentru a-i proteja pe ucraineni, pentru a preveni săvârșirea de crime similare, pentru ca autorii acestor infracțiuni să fie aduși în fața justiției. Primul pas pentru obținerea unei despăgubiri este constatarea faptului în sine de provocare a daunei. Investigarea crimelor de război împotriva mediului în Ucraina ar putea împiedica comiterea „ecocidului” în timpul conflictelor armate sau războaielor în viitor.

Potrivit estimărilor Inspectoratului de Stat pentru Mediu din Ucraina, o zi de agresiune rusească înseamnă costuri de 4 miliarde de hrivne pentru mediul înconjurător.

SocialECOCID: Animalele și păsările din Europa, ținta criminalilor de război ruși

Cel puțin 50.000 de cetacee din Marea Neagră au murit în 2022 în Ucraina, România și Bulgaria, în urma crimelor de război comise de agresorul rus, afirmă experții. Câteva cercetări efectuate de specialiști în domeniu arată că numărul delfinilor morți a ajuns la circa 1000. Părere exprimată și de profesorul Bayram Ozturk din Turcia: „Sunt multe ipoteze, cifra totală variază de la 10.000 la 50.000, dar există temei științific pentru a afirma că de la începutul războiului au murit aproape 1000 de delfini.”

Primele luni de război la scară largă

Primele animale moarte au apărut pe coasta turcă a Mării Negre, lângă Bosfor, în martie 2022, aproape imediat după declanșarea invaziei la scară largă a Ucrainei de către Rusia. Scurgerile de combustibili și uleiuri de motor au început să contamineze apele care găzduiesc o mulțime de organisme importante pentru ecosistem. În aprilie, s-au înregistrat cazuri de moarte în masă a cetaceelor în Bulgaria. Și în anii precedenți mureau delfini în această perioadă a anului, dar acum numărul a fost de câteva ori mai mare ca de obicei.

În mai 2022, la doar câteva luni de la începutul bombardamentelor navale, delfini morți au fost găsiți în România. Imaginile terifiante au fost publicate de biologul marin din Constanța Răzvan Popescu-Mirceni: „Imaginați-vă că delfinul din poză, care avea o plagă arsă extinsă, era încă în viață la momentul fotografierii. Estimăm că nu au mâncat cel puțin în ultimele zece zile, ținând cont de grosimea țesutului adipos. Cei care n-au fost arși au suferit leziuni interne, care le-au afectat grav capacitatea de a se deplasa. Nici nu-mi pot imagina ce dureri a suportat acest biet animal”. Incidentul a fost înregistrat la doar câteva zile după ce peste 60 de delfini au fost găsiți eșuați pe litoralul românesc lângă Sulina, un caz fără precedent în ultimii 20 de ani. Cauza eșuării în masă a delfinilor poate fi poluarea fonică produsă de navele de război, au explicat ecologiștii.

Biologul a remarcat atunci că este încă dificil să fie evaluată amploarea dezastrului: „Au plăgi arse. Cel mai probabil, deși nu e o certitudine, sunt provocate de fosfor. De ce fosfor? Pentru că substanța asta arde și sub apă, nu doar la suprafața ei și, în plus, vorbim despre o specie de cetacee care în mod uzual se află în apropierea țărmurilor sau chiar în porturi și pe lângă acestea. Deci foarte posibil în apropierea sau chiar în interiorul unor teatre active de operațiuni”.

A urmat o misiune de monitorizare în Marea Neagră. „Vor fi prelevate mostre și vom reveni cu informații la jumătatea lunii iunie. Monitorizarea include mai multe segmente referitoare la biodiversitate şi prezenţa poluării în apele marine de suprafaţă”, a adăugat Popescu-Mirceni.

Marian Paiu, directorul executiv al organizației neguvernamentale Mare Nostrum din Constanța, România, ne-a declarat că numărul delfinilor aruncați la mal a crescut în 2022 față de anii precedenți, dar până în prezent nu s-a putut demonstra că acest fapt ar fi o consecință directă a războiului din Ucraina. „La nivelul României nu s-au găsit dovezi științifice cu privire la impactul războiului asupra cetaceelor. De altfel, 2022 a fost anul în care s-a înregistrat cel mai mare număr de accidente navale pe litoralul românesc, dar legătura „război – mamifere” nu a fost dovedită sau, mai degrabă, nu a putut fi dovedită”, a spus Marian Paiu.

Delfini afectați de traume acustice

În vara anului 2023, specialiștii Parcului Național „Limanurile Tuzlei” au început din nou să înregistreze moartea delfinilor.

Profesorul Ivan Rusev, doctor în științe biologice, a spus că delfinii mor atât în Marea Azov, cât și pe coasta de nord-vest a Mării Negre. În special, în Bulgaria.

Decesul este cauzat de sonarele militare ale submarinelor și ambarcațiunilor de suprafață.

Este vorba de așa-numita traumă acustică, similară unei comoții cerebrale. Astfel de afecțiuni apar din cauza funcționării radarelor, a exploziilor pe mare, a lansărilor de rachete.

Potrivit doctorului în științe biologice Pavel Goldin, cea mai mare populație de delfini și marsuini se găsește în Golful Giarîlgaci (Ucraina). Numărul lor acolo este același ca în largul coastelor Bulgariei și Georgiei.

Potrivit ultimelor estimări ale oamenilor de știință, în Marea Neagră trăiesc, în total, circa 250.000 de exemplare ce reprezintă specii incluse în Cartea Roșie. Este vorba de delfinul comun, marsuini, delfinul cu botul gros.

Procedura penală

Poliția din regiunea Odesa a demarat o anchetă penală privind „ecocidul” (articolul 441 din Codul penal al Ucrainei). Oamenii legii au constatat pieirea în masă a delfinilor ca urmare a agresiunii armate a Rusiei împotriva Ucrainei.

De la începutul invaziei armate la scară largă, oamenii legii și ecologistii au descoperit un număr mare de mamifere marine moarte. Motivul probabil al morții este utilizarea de către agresor, pe submarine și bărci de suprafață, a sonarelor, care emit sunete puternice ce afectează grav sănătatea animalelor.

Acțiunile procesuale sunt efectuate de Procuratura ecologică specializată din regiunea Odesa.

Aceasta a trimis Bulgariei și României solicitări de asistență juridică internațională privind confirmarea cazurilor similare de moarte a delfinilor.

În procesul de investigație au fost implicați specialiști de la Institutul de Zoologie „I.I. Shmalhausen”, Instituția de cercetare „Centrul Științific Ucrainean pentru Ecologie Marină”, Parcul Național „Limanurile Tuzlei” și medici veterinari.

Coastele Bulgariei și României, poluate din cauza minelor, rachetelor și avioanelor

Delfinii mor și din cauza minelor marine care se desprind de ancore și ajung la țărm, precum și din cauza că acestea plutesc în derivă de-a lungul coastei, explică Administrația Militară Regională Odessa.

Poluarea Mării Negre are loc nu numai în Ucraina, deoarece minele plutesc și de-a lungul coastei Bulgariei. Și asta pentru că în martie 2022, după începerea atacului masiv asupra Ucrainei, armata rusă a minat rutele maritime de la Bosfor până la Odesa.

Agresorul rus trage rachete asupra teritoriului Ucrainei de pe navele sale situate ilegal pe teritoriul de coastă al Ucrainei. Unele rachete nu-și ating ținta și cad direct în apele mării. Explodând în timp ce cad, acestea provoacă daune semnificative resurselor vitale și vieții marine în general.

Din cauza agresiunii armate a Rusiei, navele și aeronavele distruse se scufundă sistematic în apele teritoriale ale Ucrainei, iar acest lucru dăunează și ecosistemului Mării Negre.

Rusia este responsabilă pentru acțiunile navelor sale de război. Și faptele descrise mai sus reprezintă o încălcare directă a normelor dreptului maritim internațional, în special a Convenției Națiunilor Unite privind dreptul mării, din 1982 (UNCLOS), care a fost ratificată prin Legea federală a Federației Ruse din 26 aprilie 1997, nr. 30. -FZ.

Prin semnarea și ratificarea Convenției în cauză, Rusia a devenit stat-parte și și-a asumat să respecte prevederile acesteia, așa cum sunt definite în articolul 1 al Convenției.

Masacrul păsărilor și animalelor

În sudul Ucrainei, unde au loc lupte intense, există bazine acvatice care servesc drept locuri de pasaj pentru păsările din zone umede. Migrațiile sezoniere tranzitează aceste locuri. Peste 120 de specii de păsări care sunt protejate de Acordul privind conservarea păsărilor migratoare de apă african-eurasiatice sunt în pericol. Distrugerea coloniilor de ciocîntors (Recurvirostra avosetta) este deosebit de îngrijorătoare. Într-o singură noapte, locurile de cuibărit ale acesteia din Parcul Național „Limanurile Tuzlei” au fost bombardate cu o ploaie de obuze de 200 de milimetri lansate de pe navele rusești dislocate în apele de coastă ale Mării Negre.

După invadarea pe scară largă a Ucrainei de către Federația Rusă, numeroase rezervații naturale, teritoriile Rețelei Emerald și zone umede de importanță internațională au fost ocupate.

Astfel, Capul Kinburg al peninsulei cu același nume a devenit loc de intense acțiuni militare încă din primăvara anului 2022 și a suferit de pe urma incendiilor devastatoare. Au fost distruse suprafețe mari de păduri din jurul numeroaselor lacuri de apă dulce și câmpii inundabile, unde s-au format colonii unice de păsări de apă. Până ăn prerzent sunt ocupate părți din Rezervația Biosferei Mării Negre, Rezervația Naturală Azov-Sivaș și Parcul Național Meotida.

Sub controlul trupelor ruse se află situri Ramsar recunoscute la nivel internațional precum Golful Iagorlîc, Golful Karkinit și Golful Giarîlgaci, părțile de est și centrul Golfului Sivaș.

O legătură directă poate fi constată între pădurile arse și mlaștinile distruse și, respectiv, moartea animalelor și păsărilor incluse în Cartea Roșie. A fost perturbată migrația internațională sezonieră a păsărilor din Africa și Eurasia.

Un alt aspect al impactului exploziilor de muniții este zgomotul constant cauzat de acțiunile militare, un factor de stres pentru păsări. În consecință, se schimbă rutele de migrație. Este o problemă ce afectează mai ales păsările care migrează anual pe distanțe de multe mii de kilometri.

Trei astfel de rute mari de migrație traversează teritoriul Ucrainei: Azov-Marea Neagră, coridoarele de latitudine Polesie și ruta de migrație meridiană a Niprului. Toate au avut de suferit în urma luptelor, ca urmare consecințele războiului pentru păsările migratoare din toată Europa de Est sunt tot mai grave și mai multe.

Cum afectează războiul Rusiei împotriva Ucrainei resursele de apă europene

Crimele de război ale agresorului rus au consecințe ecologice de durată nu numai pe teritoriul Ucrainei, ci și pentru întregul sistem ecologic, în special din Europa.

Poluarea nu respectă granițe. Iar daunele pe care le suferă în mod constant mediul ambiant din Ucraina vor fi resimțite și în Europa, mai ales în țările vecine.

De exemplu, atunci când sunt bombardate obiecte din industria chimică, otrava pătrunde în canalele de apă, care parcurg o distanță lungă și se intersectează unele cu altele. Astfel, otrava se răspândește în alte țări și afectează mediul local. Fauna acvatică suferă din această cauză.

Poluarea râurilor ca urmare a agresiunii ruse a afectat țările vecine. Ucraina împarte râuri mari precum Dunărea, Nistrul, Prutul, Tisa și Bugul de Vest cu țările vecine: Polonia, Ungaria, România și Moldova.

Din cauza distrugerii instalațiilor de tratare, apa neepurată curge din canalizare în râuri. Ca urmare, concentrațiile de poluanți în apă depășesc de zeci sau chiar de sute de ori nivelurile maxime admise.

Agresiunea rusă a dus la poluarea pe scară largă a bazinelor acvatice nu numai în zona de luptă sau aproape de linia frontului, ci și în toată Ucraina, care a fost supusă unor atacuri masive cu rachete. Trebuie de menționat și factori precum pătrunderea substanțelor nocive formate ca urmare a accidentelor în bazine de apă cu scurgere de suprafață; scurgeri de petrol din echipamentele distruse; contaminarea directă cu reziduuri de muniție și combustibil pentru rachete.

Inspectoratul de Stat pentru Mediu colectează în mod sistematic probe din râuri și înregistrează depășirea normelor privind conținutul de amoniu, nitriți, nitrați și fier.

Cel mai mare pericol îl reprezintă combustibilul pentru rachete de o toxicitate foarte înaltă, precum și poluarea bazinelor acvatice cu metale grele.

Secretarul general adjunct al ONU, Inger Andersen, vorbește și despre impactul „ecocidului” rusesc asupra țărilor europene vecine, într-un interviu acordat presei:

„Influențele transfrontaliere reprezintă, în mod evident, o preocupare într-un număr de țări care se învecinează direct cu Ucraina. Sunt păduri peste graniță. Apa curge într-o țară vecină. Acviferele sunt conectate subteran. Vânturile bat așa cum bat”, a spus Inger Andersen.

Ce se întâmplă în Moldova

În Republica Moldova, sistemul de monitorizare a aerului este actualizat zilnic. Sunt utilizate informații de la 17 stații de monitorizare, bazate pe eșantionare manuală. Dar nu toată Republica Moldova este acoperită în totalitate, există zone gri care nu sunt incluse în statistici. Sistemul de monitorizare acoperă corespunzător doar municipiile Chișinău, Bălți, Bender, Tiraspol și Râbnița. Alte două stații de monitorizare automată sunt amplasate în Rezina și Leova.

Ecologistul Alecu Renita crede că în prezent este foarte dificil să estimezi amploarea dezastrului ecologic pe care l-a provocat și îl provoacă în continuare armata lui Vladimir Putin cu fiecare rachetă lansată. Situația din Republica Moldova depinde de durata războiului, precum și de distanța la care se comit atrocitățile. Cu cât suntem mai aproape de zona de conflict, cu atât speranțele noastre pentru un mediu înconjurător sănătos sunt mai îndepărtate. În momentul de față, spune ecologistul, sunt toate semnele că mediul are de suferit și strigă după ajutor nu mai puțin decât oamenii. Chiar și după încheierea războiului, va dura ani și ani pentru a documenta pagubele enorme aduse naturii.

Cercetătoarea Victoria Nistreanu a declarat pentru Anticoruptie.md că migrația animalelor din pădurile distruse de incendii din Ucraina nu ar trebui să afecteze Republica Moldova, cel puțin în următorii ani. Suntem „salvați” de faptul că sunt foarte puține zone împădurite în regiunile care se învecinează cu Ucraina, așa că, cel mai probabil, animalele vor căuta adăpost în pădurile din regiunea Carpaților.

„Pe termen mediu și lung, distrugerea habitatului va duce la redistribuirea animalelor, în primul rând în interiorul Ucrainei. Efectele nocive ale acestei intervenții crude vor fi vizibile peste ani. Este posibil ca din cauza poluării să se nască pui bolnavi, cu anomalii”, a menționat omul de știință.

Ecologiștii din Moldova au observat o creștere a numărului de păsări migratoare sosite în Republica Moldova în ultimii doi ani. Ei atribuie această creștere războiului din Ucraina și distrugerii unor ecosisteme și habitate.

ECOCID în Ucraina - 3: Bomba cu ceas pentru Moldova

Ecocidul care se întâmplă în Ucraina, generat de războiul de agresiune din partea Rusiei, care durează de aproape doi ani, are repercusiuni și pentru țările vecine, Moldova și România fiind primele afectate.

Planurile lui Putin nu se opresc la distrugerea infrastructurii și a punctelor industriale strategice din Ucraina, ci se țintește în mod deliberat în tot ce ține de mediu: sol, apă, ecosisteme.  

Apa, aerul, solul au înregistrat în anumite perioade concentrații sporite de agenți impurificatori. Animale și păsări au migrat din Ucraina către statele vecine, fugind din calea focului și a exploziilor. Ecologii spun că războiul asupra mediului e o bombă cu ceas – solul infectat cu particule chimice va sângera încă mulți ani și va produse efecte dezastruoase, iar substanțele periculoase vor ajunge în timp departe de hotarele Ucrainei. Autoritățile din Moldova recunosc că nu au suficiente resurse specializate pentru a monitoriza detaliat schimbările de mediu, astfel încât să determine cât de mare este impactul războiului din țara vecină asupra mediului, dar sunt conștiente că efectele negative se vor face simțite în doi-trei ani.                    

Explozii pe teritoriul Moldovei 

31 octombrie 2022. Explozii puternice i-au speriat de-a binelea pe locuitorii celei mai nordice localități a Republicii Moldova - Naslavcea, din raionul Ocnița, la hotar cu Ucraina. O rachetă rusească, dezbătută de apărarea ucraineană a explodat pe teritoriul Republicii Moldova. „Ne-am speriat tare. Ne-am culcat la pământ. Nu știam unde să ne ascundem. Suntem la hotar”, ne spune, în ucraineană, o femeie din sat.Vecina ei își amintește că s-a auzit un vuiet, apoi o explozie, după care altele două și un fum negru s-a ridicat în sus, apoi s-a abătut peste sat: „Am crezut că e un avion militar, apoi am văzut racheta, era să atingă casa vecinului. Credeam că s-a început și la noi războiul. Nu știam ce să facem. Era groaznic”, spune femeia. Impactul exploziei a fost puternic: 30 de gospodării au fost afectate - geamuri și acoperișuri deteriorate. La unele case au sărit ușilie de la intrare din bălămăli. Școala din localitate și-a sistat activitatea, iar poliția a împânzit localitatea și a încercuit zona în care a căzut racheta.  

În acea zi de 31 octombrie, Rusia a lansat un atac cu rachete și cu drone asupra Complexului Hidroenergetic Novodnestrovsk de pe Nistru, pe teritoriul Ucrainei, care este la o distanță de 10 km de barajul Naslavcea, din Republica Moldova. 

Ministerul Apărării al Moldovei a trimis o echipă de genişti la Naslavcea să cerceteze teritoriul după căderea fragmentelor rachetei ruseşti pe teritoriul Republicii Moldova. Instituția a precizat că, de această dată, racheta rusească nu a survolat spaţiul aerian al Republicii Moldova, dar a trecut pe lângă frontiera ţării noastre, iar fragmentele au ajuns după ce a fost ţintită în aer de către sistemul antiaerian ucrainean. „În contextul incidentului respectiv, informăm că sistemele de supraveghere aeriană ale Armatei Naționale nu au detectat zboruri ilegale în spațiul aerian al Republicii Moldova. Menționăm că fragmentele rachetei doborâte nu au fost depistate de stațiile de radiolocație din cauza dimensiunilor și suprafeței mici de reflecție ale acestora”, a explicat Ministerul Apărării de la Chişinău. 

"This article was developed with the support of Journalismfund Europe".

Taras Zozulinskyy (Bureau of Journalistic Investigations "Detectives", Ukraine),

Cornelia Cozonac (Centrul de investigatii Jurnalistice Moldova)    

10/01/2024