SocialECOCID: Animalele și păsările din Europa, ținta criminalilor de război ruși

Cel puțin 50.000 de cetacee din Marea Neagră au murit în 2022 în Ucraina, România și Bulgaria, în urma crimelor de război comise de agresorul rus, afirmă experții. Câteva cercetări efectuate de specialiști în domeniu arată că numărul delfinilor morți a ajuns la circa 1000. Părere exprimată și de profesorul Bayram Ozturk din Turcia: „Sunt multe ipoteze, cifra totală variază de la 10.000 la 50.000, dar există temei științific pentru a afirma că de la începutul războiului au murit aproape 1000 de delfini.”

Prima parte a investigației pote fi citită aici.

Primele luni de război la scară largă

Primele animale moarte au apărut pe coasta turcă a Mării Negre, lângă Bosfor, în martie 2022, aproape imediat după declanșarea invaziei la scară largă a Ucrainei de către Rusia. Scurgerile de combustibili și uleiuri de motor au început să contamineze apele care găzduiesc o mulțime de organisme importante pentru ecosistem. În aprilie, s-au înregistrat cazuri de moarte în masă a cetaceelor în Bulgaria. Și în anii precedenți mureau delfini în această perioadă a anului, dar acum numărul a fost de câteva ori mai mare ca de obicei.

Un delfin comun mort găsit vara pe coasta ucraineană a Mării Negre. Foto: Ivan Rusev, Parcul Național „Limanurile Tuzlei”. 

În mai 2022, la doar câteva luni de la începutul bombardamentelor navale, delfini morți au fost găsiți în România. Imaginile terifiante au fost publicate de biologul marin din Constanța Răzvan Popescu-Mirceni: „Imaginați-vă că delfinul din poză, care avea o plagă arsă extinsă, era încă în viață la momentul fotografierii. Estimăm că nu au mâncat cel puțin în ultimele zece zile, ținând cont de grosimea țesutului adipos. Cei care n-au fost arși au suferit leziuni interne, care le-au afectat grav capacitatea de a se deplasa. Nici nu-mi pot imagina ce dureri a suportat acest biet animal”. Incidentul a fost înregistrat la doar câteva zile după ce peste 60 de delfini au fost găsiți eșuați pe litoralul românesc lângă Sulina, un caz fără precedent în ultimii 20 de ani. Cauza eșuării în masă a delfinilor poate fi poluarea fonică produsă de navele de război, au explicat ecologiștii.

Biologul a remarcat atunci că este încă dificil să fie evaluată amploarea dezastrului: „Au plăgi arse. Cel mai probabil, deși nu e o certitudine, sunt provocate de fosfor. De ce fosfor? Pentru că substanța asta arde și sub apă, nu doar la suprafața ei și, în plus, vorbim despre o specie de cetacee care în mod uzual se află în apropierea țărmurilor sau chiar în porturi și pe lângă acestea. Deci foarte posibil în apropierea sau chiar în interiorul unor teatre active de operațiuni”.

A urmat o misiune de monitorizare în Marea Neagră. „Vor fi prelevate mostre și vom reveni cu informații la jumătatea lunii iunie. Monitorizarea include mai multe segmente referitoare la biodiversitate şi prezenţa poluării în apele marine de suprafaţă”, a adăugat Popescu-Mirceni.

Marian Paiu, directorul executiv al organizației neguvernamentale Mare Nostrum din Constanța, România, ne-a declarat că numărul delfinilor aruncați la mal a crescut în 2022 față de anii precedenți, dar până în prezent nu s-a putut demonstra că acest fapt ar fi o consecință directă a războiului din Ucraina. „La nivelul României nu s-au găsit dovezi științifice cu privire la impactul războiului asupra cetaceelor. De altfel, 2022 a fost anul în care s-a înregistrat cel mai mare număr de accidente navale pe litoralul românesc, dar legătura „război – mamifere” nu a fost dovedită sau, mai degrabă, nu a putut fi dovedită”, a spus Marian Paiu.

Delfini afectați de traume acustice

În vara anului 2023, specialiștii Parcului Național „Limanurile Tuzlei” au început din nou să înregistreze moartea delfinilor.

Profesorul Ivan Rusev, doctor în științe biologice, a spus că delfinii mor atât în Marea Azov, cât și pe coasta de nord-vest a Mării Negre. În special, în Bulgaria.

Decesul este cauzat de sonarele militare ale submarinelor și ambarcațiunilor de suprafață.

Este vorba de așa-numita traumă acustică, similară unei comoții cerebrale. Astfel de afecțiuni apar din cauza funcționării radarelor, a exploziilor pe mare, a lansărilor de rachete.

Potrivit doctorului în științe biologice Pavel Goldin, cea mai mare populație de delfini și marsuini se găsește în Golful Giarîlgaci (Ucraina). Numărul lor acolo este același ca în largul coastelor Bulgariei și Georgiei.

Potrivit ultimelor estimări ale oamenilor de știință, în Marea Neagră trăiesc, în total, circa 250.000 de exemplare ce reprezintă specii incluse în Cartea Roșie. Este vorba de delfinul comun, marsuini, delfinul cu botul gros.

.

Procedura penală

Poliția din regiunea Odesa a demarat o anchetă penală privind „ecocidul” (articolul 441 din Codul penal al Ucrainei). Oamenii legii au constatat pieirea în masă a delfinilor ca urmare a agresiunii armate a Rusiei împotriva Ucrainei.

De la începutul invaziei armate la scară largă, oamenii legii și ecologistii au descoperit un număr mare de mamifere marine moarte. Motivul probabil al morții este utilizarea de către agresor, pe submarine și bărci de suprafață, a sonarelor, care emit sunete puternice ce afectează grav sănătatea animalelor.

Acțiunile procesuale sunt efectuate de Procuratura ecologică specializată din regiunea Odesa.

Aceasta a trimis Bulgariei și României solicitări de asistență juridică internațională privind confirmarea cazurilor similare de moarte a delfinilor.

În procesul de investigație au fost implicați specialiști de la Institutul de Zoologie „I.I. Shmalhausen”, Instituția de cercetare „Centrul Științific Ucrainean pentru Ecologie Marină”, Parcul Național „Limanurile Tuzlei” și medici veterinari.

Coastele Bulgariei și României, poluate din cauza minelor, rachetelor și avioanelor

Delfinii mor și din cauza minelor marine care se desprind de ancore și ajung la țărm, precum și din cauza că acestea plutesc în derivă de-a lungul coastei, explică Administrația Militară Regională Odessa.

Poluarea Mării Negre are loc nu numai în Ucraina, deoarece minele plutesc și de-a lungul coastei Bulgariei. Și asta pentru că în martie 2022, după începerea atacului masiv asupra Ucrainei, armata rusă a minat rutele maritime de la Bosfor până la Odesa.

Agresorul rus trage rachete asupra teritoriului Ucrainei de pe navele sale situate ilegal pe teritoriul de coastă al Ucrainei. Unele rachete nu-și ating ținta și cad direct în apele mării. Explodând în timp ce cad, acestea provoacă daune semnificative resurselor vitale și vieții marine în general.

Din cauza agresiunii armate a Rusiei, navele și aeronavele distruse se scufundă sistematic în apele teritoriale ale Ucrainei, iar acest lucru dăunează și ecosistemului Mării Negre.

Rusia este responsabilă pentru acțiunile navelor sale de război. Și faptele descrise mai sus reprezintă o încălcare directă a normelor dreptului maritim internațional, în special a Convenției Națiunilor Unite privind dreptul mării, din 1982 (UNCLOS), care a fost ratificată prin Legea federală a Federației Ruse din 26 aprilie 1997, nr. 30. -FZ.

Prin semnarea și ratificarea Convenției în cauză, Rusia a devenit stat-parte și și-a asumat să respecte prevederile acesteia, așa cum sunt definite în articolul 1 al Convenției.

Masacrul păsărilor și animalelor

În sudul Ucrainei, unde au loc lupte intense, există bazine acvatice care servesc drept locuri de pasaj pentru păsările din zone umede. Migrațiile sezoniere tranzitează aceste locuri. Peste 120 de specii de păsări care sunt protejate de Acordul privind conservarea păsărilor migratoare de apă african-eurasiatice sunt în pericol. Distrugerea coloniilor de ciocîntors (Recurvirostra avosetta) este deosebit de îngrijorătoare. Într-o singură noapte, locurile de cuibărit ale acesteia din Parcul Național „Limanurile Tuzlei” au fost bombardate cu o ploaie de obuze de 200 de milimetri lansate de pe navele rusești dislocate în apele de coastă ale Mării Negre.

După invadarea pe scară largă a Ucrainei de către Federația Rusă, numeroase rezervații naturale, teritoriile Rețelei Emerald și zone umede de importanță internațională au fost ocupate.

Astfel, Capul Kinburg al peninsulei cu același nume a devenit loc de intense acțiuni militare încă din primăvara anului 2022 și a suferit de pe urma incendiilor devastatoare. Au fost distruse suprafețe mari de păduri din jurul numeroaselor lacuri de apă dulce și câmpii inundabile, unde s-au format colonii unice de păsări de apă. Până ăn prerzent sunt ocupate părți din Rezervația Biosferei Mării Negre, Rezervația Naturală Azov-Sivaș și Parcul Național Meotida.

Sub controlul trupelor ruse se află situri Ramsar recunoscute la nivel internațional precum Golful Iagorlîc, Golful Karkinit și Golful Giarîlgaci, părțile de est și centrul Golfului Sivaș.

O legătură directă poate fi constată între pădurile arse și mlaștinile distruse și, respectiv, moartea animalelor și păsărilor incluse în Cartea Roșie. A fost perturbată migrația internațională sezonieră a păsărilor din Africa și Eurasia.

Un alt aspect al impactului exploziilor de muniții este zgomotul constant cauzat de acțiunile militare, un factor de stres pentru păsări. În consecință, se schimbă rutele de migrație. Este o problemă ce afectează mai ales păsările care migrează anual pe distanțe de multe mii de kilometri.

Trei astfel de rute mari de migrație traversează teritoriul Ucrainei: Azov-Marea Neagră, coridoarele de latitudine Polesie și ruta de migrație meridiană a Niprului. Toate au avut de suferit în urma luptelor, ca urmare consecințele războiului pentru păsările migratoare din toată Europa de Est sunt tot mai grave și mai multe.

Cum afectează războiul Rusiei împotriva Ucrainei resursele de apă europene

Crimele de război ale agresorului rus au consecințe ecologice de durată nu numai pe teritoriul Ucrainei, ci și pentru întregul sistem ecologic, în special din Europa.

Poluarea nu respectă granițe. Iar daunele pe care le suferă în mod constant mediul ambiant din Ucraina vor fi resimțite și în Europa, mai ales în țările vecine.

De exemplu, atunci când sunt bombardate obiecte din industria chimică, otrava pătrunde în canalele de apă, care parcurg o distanță lungă și se intersectează unele cu altele. Astfel, otrava se răspândește în alte țări și afectează mediul local. Fauna acvatică suferă din această cauză.

Poluarea râurilor ca urmare a agresiunii ruse a afectat țările vecine. Ucraina împarte râuri mari precum Dunărea, Nistrul, Prutul, Tisa și Bugul de Vest cu țările vecine: Polonia, Ungaria, România și Moldova.

Din cauza distrugerii instalațiilor de tratare, apa neepurată curge din canalizare în râuri. Ca urmare, concentrațiile de poluanți în apă depășesc de zeci sau chiar de sute de ori nivelurile maxime admise.

Agresiunea rusă a dus la poluarea pe scară largă a bazinelor acvatice nu numai în zona de luptă sau aproape de linia frontului, ci și în toată Ucraina, care a fost supusă unor atacuri masive cu rachete. Trebuie de menționat și factori precum pătrunderea substanțelor nocive formate ca urmare a accidentelor în bazine de apă cu scurgere de suprafață; scurgeri de petrol din echipamentele distruse; contaminarea directă cu reziduuri de muniție și combustibil pentru rachete.

Inspectoratul de Stat pentru Mediu colectează în mod sistematic probe din râuri și înregistrează depășirea normelor privind conținutul de amoniu, nitriți, nitrați și fier.

Cel mai mare pericol îl reprezintă combustibilul pentru rachete de o toxicitate foarte înaltă, precum și poluarea bazinelor acvatice cu metale grele.

Secretarul general adjunct al ONU, Inger Andersen, vorbește și despre impactul „ecocidului” rusesc asupra țărilor europene vecine, într-un interviu acordat presei:

„Influențele transfrontaliere reprezintă, în mod evident, o preocupare într-un număr de țări care se învecinează direct cu Ucraina. Sunt păduri peste graniță. Apa curge într-o țară vecină. Acviferele sunt conectate subteran. Vânturile bat așa cum bat”, a spus Inger Andersen.

Ce se întâmplă în Moldova

În Republica Moldova, sistemul de monitorizare a aerului este actualizat zilnic. Sunt utilizate informații de la 17 stații de monitorizare, bazate pe eșantionare manuală. Dar nu toată Republica Moldova este acoperită în totalitate, există zone gri care nu sunt incluse în statistici. Sistemul de monitorizare acoperă corespunzător doar municipiile Chișinău, Bălți, Bender, Tiraspol și Râbnița. Alte două stații de monitorizare automată sunt amplasate în Rezina și Leova.

Ecologistul Alecu Renita crede că în prezent este foarte dificil să estimezi amploarea dezastrului ecologic pe care l-a provocat și îl provoacă în continuare armata lui Vladimir Putin cu fiecare rachetă lansată. Situația din Republica Moldova depinde de durata războiului, precum și de distanța la care se comit atrocitățile. Cu cât suntem mai aproape de zona de conflict, cu atât speranțele noastre pentru un mediu înconjurător sănătos sunt mai îndepărtate. În momentul de față, spune ecologistul, sunt toate semnele că mediul are de suferit și strigă după ajutor nu mai puțin decât oamenii. Chiar și după încheierea războiului, va dura ani și ani pentru a documenta pagubele enorme aduse naturii.

Cercetătoarea Victoria Nistreanu a declarat pentru Anticoruptie.md că migrația animalelor din pădurile distruse de incendii din Ucraina nu ar trebui să afecteze Republica Moldova, cel puțin în următorii ani. Suntem „salvați” de faptul că sunt foarte puține zone împădurite în regiunile care se învecinează cu Ucraina, așa că, cel mai probabil, animalele vor căuta adăpost în pădurile din regiunea Carpaților.

„Pe termen mediu și lung, distrugerea habitatului va duce la redistribuirea animalelor, în primul rând în interiorul Ucrainei. Efectele nocive ale acestei intervenții crude vor fi vizibile peste ani. Este posibil ca din cauza poluării să se nască pui bolnavi, cu anomalii”, a menționat omul de știință.

Ecologiștii din Moldova au observat o creștere a numărului de păsări migratoare sosite în Republica Moldova în ultimii doi ani. Ei atribuie această creștere războiului din Ucraina și distrugerii unor ecosisteme și habitate.

Mai multe detalii despre impactul războiului asupra mediului din Republica Moldova citiți în partea următoare.  

Acest articol a fost realizat cu suportul  Journalismfund Europe.