ECOCID în Ucraina - 3: Bomba cu ceas pentru Moldova

Jurnaliștii Centrului de Investigații Jurnalistice din Moldova, premiați de Asociația Jurnaliștilor de Mediu și Turism Ecologic din Moldova

Ecocidul care se întâmplă în Ucraina, generat de războiul de agresiune din partea Rusiei, care durează de aproape doi ani, are repercusiuni și pentru țările vecine, Moldova și România fiind primele afectate. Planurile lui Putin nu se opresc la distrugerea infrastructurii și a punctelor industriale strategice din Ucraina, ci se țintește în mod deliberat în tot ce ține de mediu: sol, apă, ecosisteme.  

Apa, aerul, solul au înregistrat în anumite perioade concentrații sporite de agenți impurificatori. Animale și păsări au migrat din Ucraina către statele vecine, fugind din calea focului și a exploziilor. Ecologii spun că războiul asupra mediului e o bombă cu ceas – solul infectat cu particule chimice va sângera încă mulți ani și va produse efecte dezastruoase, iar substanțele periculoase vor ajunge în timp departe de hotarele Ucrainei. Autoritățile din Moldova recunosc că nu au suficiente resurse specializate pentru a monitoriza detaliat schimbările de mediu, astfel încât să determine cât de mare este impactul războiului din țara vecină asupra mediului, dar sunt conștiente că efectele negative se vor face simțite în doi-trei ani.                    

Explozii pe teritoriul Moldovei 

31 octombrie 2022. Explozii puternice i-au speriat de-a binelea pe locuitorii celei mai nordice localități a Republicii Moldova - Naslavcea, din raionul Ocnița, la hotar cu Ucraina. O rachetă rusească, dezbătută de apărarea ucraineană a explodat pe teritoriul Republicii Moldova. „Ne-am speriat tare. Ne-am culcat la pământ. Nu știam unde să ne ascundem. Suntem la hotar”, ne spune, în ucraineană, o femeie din sat.Vecina ei își amintește că s-a auzit un vuiet, apoi o explozie, după care altele două și un fum negru s-a ridicat în sus, apoi s-a abătut peste sat: „Am crezut că e un avion militar, apoi am văzut racheta, era să atingă casa vecinului. Credeam că s-a început și la noi războiul. Nu știam ce să facem. Era groaznic”, spune femeia. Impactul exploziei a fost puternic: 30 de gospodării au fost afectate - geamuri și acoperișuri deteriorate. La unele case au sărit ușilie de la intrare din bălămăli. Școala din localitate și-a sistat activitatea, iar poliția a împânzit localitatea și a încercuit zona în care a căzut racheta.  

În acea zi de 31 octombrie, Rusia a lansat un atac cu rachete și cu drone asupra Complexului Hidroenergetic Novodnestrovsk de pe Nistru, pe teritoriul Ucrainei, care este la o distanță de 10 km de barajul Naslavcea, din Republica Moldova. 

Ministerul Apărării al Moldovei a trimis o echipă de genişti la Naslavcea să cerceteze teritoriul după căderea fragmentelor rachetei ruseşti pe teritoriul Republicii Moldova. Instituția a precizat că, de această dată, racheta rusească nu a survolat spaţiul aerian al Republicii Moldova, dar a trecut pe lângă frontiera ţării noastre, iar fragmentele au ajuns după ce a fost ţintită în aer de către sistemul antiaerian ucrainean. „În contextul incidentului respectiv, informăm că sistemele de supraveghere aeriană ale Armatei Naționale nu au detectat zboruri ilegale în spațiul aerian al Republicii Moldova. Menționăm că fragmentele rachetei doborâte nu au fost depistate de stațiile de radiolocație din cauza dimensiunilor și suprafeței mici de reflecție ale acestora”, a explicat Ministerul Apărării de la Chişinău. 

Complexul Hidroenergetic Novodnestrovsk din Ucraina

Complexul Hidroenergetic Novodnestrovsk din Ucraina, la hotar cu Republica Moldova, este alcătuit din două centrale hidroelectrice, o centrală hidroelectrică de acumulare și trei lacuri: două pe albia Nistrului – bazinul central și bazinul tampon – și cel de-al treilea pe malul drept al râului. 

Centralele hidroelectrice existente ale Ucrainei pe Nistru produc 4 miliarde de kWh anual, echivalentul consumului anual de electricitate al Moldovei și ele sunt o țintă pe care Rusia urmărește să o atace. Ucraina preconiza înainte de intervenția de agresiune a Rusiei să instaleze o a patra turbină și astfel Centrala hidroelectrică de acumulare urma să devină cea mai mare din Europa și pe locul șase în lume după capacitate, conform estimărilor Agenției Ukrhydroenergo. 

Între Moldova și Ucraina există de mai mulți ani dispute pe marginea impactului negativ pe care Complexul Hidroenergetic Novodnestrovsk îl are asupra ecosistemelor din râul Nistru.  

Infograficul a fost fcut prin uploads.knightlab.com

Expert: „Consecințe ale detonării barajelor Complexului Hidroenergetic Novodnestrovsk ar fi dezastruoase pentru Moldova”

De la explozia din octombrie 2022 locuitorii din Naslavcea, dar și din regiune, stau cu teama ca rușii să nu atace din nou Hidrocentrala de la Novodnestrovsk. Ei își dau seama că deteriorarea acesteia sau distrugerea cel puțin a unuia dintre barajele de acumulare a apei ar înseamna o catastrofă umanitară. Cantitatea mare de apă ar înghiți multe localități și ar distruge totul în cale pe o distanță foarte mare. Frică locuitorilor din  regiune s-a întețit, mai cu seamă după tragedia la de la Novo Kahovka, sudul Ucrainei, din 6 iunie 2023. Distrugerea barajului Kahovka a afectat apa potabilă, aprovizionarea cu alimente și ecosisteme extinse până la Marea Neagră. Experții avertizează că, pe termen lung, consecințele sunt acestui accident vor fi devastatoare. 

Expertul de mediu Valeriu Cazac ne-a spus că teama locuitorilor din Naslavcea și satele  învecinate legată de o eventuală detonare a barajelor Complexului Hidroenergetic Novodnestrovsk este îndreptățită,  consecințele ar fi dezastruoase. 

„În cazul hidrocentalei Novaia Kahovka, nu a existat asemenea infrastructură în aval, în timp ce în cazul Complexului Hidroenergetic Novodnestrovsk, în special în cazul detonării barajului Centralei Hidroelectrice nr. 1, am putea asista la un efect domino prin distrugerea barajelor Centralei Hidroelectrice nr. 2 de la Naslavcea și al Hidrocentralei de la Dubăsari”, a menționat expertul.  Distanța pe râul Nistru de la Naslavcea la Dubăsari este de circa 250 km.  

„În cazul Novaia Kahovka, profilul longitudinal al Niprului este mai domol, de vreme ce în cazul Nistrului, unghiul de cădere este mare, relieful este dezmembrat. Avem mai multe localități și infrastructură amplasată în aval de complex”, precizează expertul. „Prin urmare, începând de la Naslavcea până la Palanca, am putea să avem un dezastru. Otaci, Soroca, Rezina, toate orașele astea, ar putea să fie șterse. În cazul Novaia Kahovka, viteza de propagare a fost redusă, iar în cazul Nistrului, viteza de propagare este foarte mare. Nu cred că mai poți evacua ceva.”, spune expertul de mediu Valeriu Cazac.

Rachete rusești în spațiul aerian al Moldovei

De la începutul războiului de agresiune, cel puțin patru rachete rusești lansate de pe Marea Neagră spre ținte din Ucraina au survolat spațiul aerian al Republicii Moldova. Alte trei rachete, doborâte de apărarea ucraineană, au căzut pe teritoriul Moldovei, una dintre care a produs o explozie. Drone doborâte sau resturi de rachete au ajuns și pe teritoriu României. 

Primele cazuri de survolare a spațiului aerian al Moldovei de către rachete rusești au fost observate la câteva luni de la începutul războiului, în luna mai 2022. O imagine surprinsă în data de 9 mai, care arăta o urmă lăsată de o rachetă, a panicat atunci locuitorii satului Talmaza din raionul Ștefan Vodă, localitate care se află la aproximativ 50 de kilometri de frontiera moldo-ucraineană. Aceasta a fost publicată pe o rețea de socializare de către ex-vicepreședintele Parlamentului de la Chișinău, Alexandru Slusari, dar autoritățile moldovenești și cele ucrainene nu au confirmat atunci că ar fi vorba de o rachetă, lansată de ruși spre Ucraina.          

Primul caz în care structurile specializate moldovenești au interceptat în spațiul aerian al Republicii Moldova rachete rusești a fost în luna octombrie acelaș an. În dimineața zilei de 10 octombrie trei rachete ruseşti au survolat spaţiul aerian al Republicii Moldova. Ministerul Apărării de la Chişinău a precizat atunci că „în contextul atacurilor aeriene rusești asupra mai multor orașe din Ucraina, între ora 8:33 și 9:02, structurile specializate de apărare au identificat trei ținte aeriene care au survolat spațiul aerian al Republicii Moldova”. Una din rachete a parcurs direcția Ciornaia -Moghilev Podolsk (Ucraina) – Rîbnița - Soroca - Moghilev Podolsk, cea de a doua - Ciornaia – Voronovka (Ucraina) – Rîbnița – Rudi (Soroca), iar a treia rachetă a trecut peste Ciornaia (Ucraina) – s. Popencu (Republica Moldova) – Cineșcăuți (Florești) – în direcția Ucrainei. Aceste ținte au fost confirmate, inclusiv de structuri responsabile din ministerele Apărării ale României și Ucrainei. Totodată, țintele au fost observate de sistemele de monitorizare ale Întreprinderii de Stat pentru Utilizarea Spațiului Aerian și Deservirea Traficului Aerian MOLDATSA. Țintele prezentau pericol pentru infrastructura Republicii Moldova și, în special, pentru aeronavele civile, care survolează spațiul aerian al țării, a precizat Ministerul Apărării.  

Spațiul aerian al Republicii Moldova a fost survolat din nou de o rachetă rusească la 10 februarie 2023. Informația a fost confirmată de Ministerul Apărării, care preciza că racheta a zburat deasupra localității Mocra din regiunea transnistreană și, ulterior, deasupra localității Cosăuți din raionul Soroca, cu direcția spre Ucraina. Racheta a fost lansată de pe Marea Neagră. Atunci autoritățile de la Kiev au declarat că racheta rusească ar fi survolat și spațiul aerian la României, însă autoritățile de la București nu au confirmat acest lucru.   

La câteva zile de la acest incident, pe 14 februarie 2023, spațiul aerian al Republicii Moldova a fost închis pe câteva ore din cauza apariției la hotarul cu Ucraina, în regiunea orașului Soroca, a unui obiect neidentificat, de mici dimensiuni, asemănător unui balon meteorologic. Alte detalii mai concrete autoritățile moldovenești nu au oferit. În spațiul public s-a vehiculat că ar fi vorba de o dronă rusească de recunoaștere care ar fi pătruns în spațiul aerian al Republicii Moldova. Reprezentanții serviciului de presă din cadrul Ministerului Apărării au refuzat să ne dea detalii la acest subiect. 

Președintele Parlamentului de la Chiținău, Igor Grosu, a declarat presei, după detectarea rachetei din 10 februarie, că în acea zi pe lângă frontiera moldovenească au mai trecut niște rachete și drone rusești „Una am înțeles că a fost doborâtă în sud. Din păcate, câteva și-au continuat zborul. Astăzi dimineață s-a întâmplat în timp ce noi eram aici și lucrul acesta este oribil”, a declarat șeful legislativului. Structurile de apărare ale Moldovei nu au confirmat, dar nici infirmat declarațile speakerului.   

Dosar penal

Procuratura pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale a Moldovei (PCCOCS) a pornit un dosar penal pe faptul survolării spațiului aerian al Moldovei de rachete, pe 10 octombrie 2022, și detonarea alteia în apropierea localității Naslavcea, Ocnița, pe 31 octombrie 2022. Ultimul caz este investigat din perspectiva articolului din Codul penal care prevede livrarea, plasarea, punerea în funcţiune sau detonarea unui dispozitiv exploziv ori a altui dispozitiv cu efect letal.

„Dosarul penal a fost pornit urmare a cercetării faptelor investigate în cadrul unui proces penal inițiat săptămâna trecută și urmare a prezentării către procurorii PCCOCS a materialelor relevante. Cauza este investigată prin prisma a două infracțiuni. Astfel, situația privind survolarea spațiului aerian de rachete, la 10 octombrie curent, este investigată prin prisma infracțiunii prevăzute de Codul penal privind încălcarea regulilor de zbor, care se referă la intrarea, tranzitarea aeriană a teritoriului Republicii Moldova fără autorizaţia stabilită, sau la altă încălcare a regulilor referitoare la executarea zborurilor în spaţiul aerian al Republicii Moldova”, se arata în comunicatul Procuraturii Generale.

Procurorii spuneau că vor solicita informație suplimentară din partea instituțiilor naționale, precum și din partea jurisdicțiilor ale căror spații aeriene au fost survolate de rachetele în cauză.

Ministra Mediului: „Consecințele războiului se vor face simțite în 2-3 ani în Moldova” 

În fiecare caz, specialiștii cercetează minuțios și analizează impactul asupra mediului, ne spune ministra mediului Rodica-Iordanca Iordanov. „Când vorbim de poluare, trebuie să luăm în calcul efectul acumulativ. Pe teritoriul Republicii Modlova nu se resimt acum schimbări evidente, poluare care să fie direct legată de războiul din Ucraina. Pe teritoriul Ucrainei echipele de experți mobile lucrează foarte repede și documentează imediat după ce au loc explozii, lupte, ei sunt foarte bine echipați și pot stabili nivelul de poluare, originea particulelor de metale grele sau chiar resturi de substanțe radioactive. Ei prevalează probe din aer, sol și apă, dacă sunt animale pierite, plante distruse, stabilesc nivelul de poluare și poluanții. Au o echipă foarte puternică de procurori care pornesc dosare penale. În Moldova, noi nu avem la momentul de față date că există o poluare urmare a bombardamentelor. Nu avem acemenea rezultate, nu se înregistrează poluare care depășește nivelul critic admisibi, totuși distanța de la hotar până unde au acțiuni militare este destul de mare”, spune Rodica-Iordanca Iordanov.

Consecințele războiului vor fi resimțite asupra mediului din Moldova în doi-trei ani. „Am discutat și cu mediul academic de la noi și părerile sunt că ne vom ciocni cu consecințe ale poluări în doi-trei ani. În primul prin mișcarea apei, al solului și plantelor și a produselor alimnetare și prin rozia vânturilor, care transportă particulele generate de explozii, armelor. Și atunci vom putea determnaimpactul războiului asupra mediuului”.  

Șefa Ministerului Mediului recunoaște că asupra apei nu se fac măsurări permanente, chiar dacă la începutul războiului anumite analize asupra  apei din râul Nistru au arătat niște decalaje dintre parametrii obișnuiți pentru acea perioadă și cele înregistrate de la începutul războiului. Moldova are nevoie de echipamente tehnce mai performate și în acest sens se lucrează, spune oficialul, precizând că Agenția Meterologică Franceză este dispusă să ajute țara  noastră la instalarea unor rețele automoatizare pentru monitorizarea aeruuli și a apei. „Pe partea Nistrului am avut mai multe discuții cu partea ucraineană să avem un sistem comun de monitorizare a apei care intră în Republica Moldova. Anterior nu am ajuns la un numitor comun în această problemă. Acum este o deschidere mult mai mare. Sperăm că prin proiectele pe care le inițiem în anul 2024 vom relansa aceste discuții”, susține ministra Mediului.

Iordanca-Rodica Iordanov mai spune că în mediul exerților de mediu se discută că o consecință a războiuuli ar putea fi și seceta care a fost în 2023. Aceasta ar fi o consecință a incendiilor masive din Ucraina urmare a bombardamentelor, mai ales a incendierii pădurilor. Experții de mediu își exprimă îngrijorarea că urmare a incendierii pădurilro și ariilor protejate, distrugerea ecositemelor ar putea crea zone aride în regiune.   

„Consecințele distrugerii barajului de la Novo Kahovca va genera creare unei zone aride, care va afecta și Republica Moldova chiar dacă e vorba de bazinul râului Nipru și nu al Nistrului, dar dacă nu se va restabili acest lac de acumulare, repercursiuni vor fi și asupra râului Nistru, spre care vor migra păsările, pot să apară boli noi”, precizează ministra Mediului.

Directoarea Asociației Jurnaliștilor de Mediu, Lilia Curchi, consideră că autoritățile moldovenești ar trebui să monitorizeze permanent tot ce poate avea tangență cu războiul din Ucraina, ca să poată face politici pentru a preveni anumite consecințe nefaste asupra mediului, să poată informa populația în timp util despre pericole, dar și cum să se protejeze, la ce să atagă atenția pentru a evita consecințe ale poluării, impurificării alimentelor, bunăoră, și altele. „Autoritățile specializate nu prea au ce spune când le soliciți informații despre impactul războiului din Ucraina asupra mediului, pentru că nu se fac monitorizări sistematice ca să se poată determina consecințele directe asupra mediului. Suntem la doi ani de război la hotarele Moldovei, la această etapă se pot face deja constatări clare pe anumite segmente legate de mediu - dacă sunt schimbări, consecințe ale bombardamentelor, incendiilor din Ucraina. Am avut ploi acide în ultimii doi ani, mai multe decât în anii precedenți, însă experții din structurile publice nu pot spune dacă acestea au legătură cu războiul sau nu”, ne spune  Lilia Curchi. Jurnalista consideră că autoritățile de mediu trebue să comunice mai multă informație despre starea mediului, iar cea despre consecințele războiuuli asupra mediului trebuie să fie constantă și la ordinea zilei.     

Regiunea transnistreană - butoiul cu pulbere al Republicii Moldova 

Autoritățile de mediu de la Chișinău nu pot monitoriza deocamdată regiunea transnistreană, administrată de un regim separatist care se subordonează Federației Ruse. Hotarul Republicii Moldova cu Ucraina pe partea regiunii separatiste este de circa 400 de km. Ucraina a închis, chiar de la începutul războiului toate punctele de trecere din regiune și a aruncat în aer podul care leagă regiunea Odesa de Transnistria, cel mai probabil pentru a preveni o ofensivă rusă din această regiune separatistă prorusă din estul Republicii Moldova.

Îngrijorarea mai multor experți în contextul războiului de agresiune din Ucraina a crescut mai ales legat de depozitele de armament și muniții care sunt în regiunea transnistreană, rămase încă din perioada sovietică și gestionate în prezent de trupele rusești care staționează acolo. Unul din cele mai mari depozite este cel din satul Cobasna, din apropierea orașului Tiraspol. Nu se știe exact câte tone de muniții sunt păstrate în depozit, deoarece nu s-a reușit organizarea unui audit, din cauza reticenței părții ruse. Din informațiile care se vehiculează ar fi vorba 20 de mii de tone de arme și muniții din perioada sovietică, provenind de la fosta Armată a 14-a a Uniunii Sovietice, precum și din fosta RDG și Cehoslovacia. Conform unui studiu al Academiei de Științe a Moldovei, o eventuală explozie a depozitului militar de la Cobasna ar putea fi comparată cu detonarea unei bombe nucleare de 10 kilotone.

„Depozitul de la Cobasna este o chestiune de prioritate pentru țara noastră. În cazul în care se întâmplă vreo nenorocire acolo, noi o să fim victime directe. Acele zeci de mii de tone de muniţii necunoscute, cu termen depășit, reprezintă o problemă internaţională și un pericol continental. Nu se știe ce fel de arme sunt păstrate acolo, poate fi vorba despre arme chimice sau biologice”, spune ecologistul Alecu Reniță. Expertul consideră că acum eforturile statului ar trebui să se concentreze pe acțiuni care ar consolida siguranța în zonă.

Aerul

În Republica Moldova responsabilă de efectuarea monitorizării calității aerului atmosferic este Agenția de Mediu, care efectuează măsurile prin intermediul Rețelei naționale de monitoring cu 6 stații amplasate în localități în regiunile de Nord, Sud și Centru. Dar nu toată Moldova este acoperită în totalitate, existând zone gri care nu intră în statistici. Doar municipiile Chișinău, Bălți, Bender, dar și Tiraspol și Râbnița din stânga Nistrului, sunt acoperite de sistemul de monitorizare respectiv. Alte 2 stații de monitorizare automată sunt situate la Rezina și Leova.

Din totalul de poluanți monitorizați în perioada anilor 2020-2022 o concentrație medie anuală ce a depășit limitele stabilite a înregistrat dioxidul de azot atât în municipiile Chișinău și Bălți, dar această tendință este în descreștere, se arată într-o informație furnizată de Ministerul Mediului.

Experții din cadrul Agenției de Mediu spun că în anumite zile, în funcție de cum bate vântul, sunt înregistrate creșteri a nivelului de poluanți, dar este greu să se facă o legătură directă cu evenimentele care au loc în Ucraina. Deși recunosc că ploile acide care au căzut pe parcursul ultimilor doi ani ar putea fi generate de exploziile care au loc în Ucraina, totuși studii specializate pe acest segment în Republica Moldova nu sunt.   

Starea calității aerului poate fi urmărită în regim real pe pagina Agenției de Mediu, bunăoară la stația de monitorizare a aerului de la Mateuți, Rezina - concentrațiile parametrilor monitorizați în µg/m3, de dioxid de azot (NO2), monoxid de carbon (CO) și particule în suspensie cu fracția masică de 10 µm (PM10).  Pe site-ul agenției pot fi descărcate informații la zi despre situația aerului.   

 Flora și fauna

Cercetătoarea Victoria Nistreanu ne-a declarat că migrația animalelor din pădurile nimicite de bombardamente și incendii generate de acestea nu ar trebui să afecteze Republica Moldova, cel puțin în următorii ani. Ne „salvează” faptul că în raioanele învecinate cu Ucraina sunt foarte puține suprafețele împădurite, așa că, cel mai probabil, animalele vor căuta adăpost în pădurile din zona Carpaților. Totuși localnicii din unele localități din partea de nord a Moldovei spun că în ultimii doi ani ar fi crescut numărul lupilor care dau târcoale oilor din localități, dar și numărul mistreților. Ministerul Mediului a atestat o creștere a numărului de mistreți și cerbi în pădurile apropiate de hotarul cu Ucraina și consideră că aceste animale migrează din cauza zgomotului produs de obuze în zonele unde se duc lupte. Cât privește lupii, experții ministerului recunosc că numărul lor tot a crescut în ultimul an, dar ei spun că acestea sunt animale migratoare și pentru ele este normal să migreze dintr-o zonă în alta.    

A crescut și numărul păsărilor, bunăoară pe Nistru au fost observate stoluri de lebede, mult mai multe în 2023 decât puteau fi observate anterior. Mai mulți internauți au surprins chiar în ultimile zile ale anului 2023 stoluri de lebede pe Nistru, la Soroca. Ecologiștii fac legătură cu războiul din Ucraina. 

„Pe termen lung distrugerea habitatelor va duce la o redistribuire a animalelor în primul rând în interiorul Ucrainei. Efectele nefaste ale acestei intervenții brutale se vor vedea peste ani. Nu e exclus că, din cauza poluări, se vor naște pui bolnavi, cu anomalii”, susține cercetătoarea. 

Mai multe stații care monitorizează non-stop nivelul de radiație 

Situația de la Centrala nucleară de la Zaporojie, Ucraina, ocupată de agresorul rus, chiar de la începutul războiului, ține în alertă nu numai Ucraina și țările vecine, dar și întreaga Europă. Aceasta este cea mai mare centrală nucleară din Europa și printre primele 10 cele mai mari din lume.

Republica Moldova avea, până la război, 5 stații automate de monitorizare a fondului radioactiv gama, gestionate de Agenţia Naţională de Reglementare a Activităţilor Nucleare şi Radiologice (ANRANR) autoritate administrativă de specialitate instituită de Guvern pe lângă Ministerul Mediului. Agenția mai avea o stație mobilă de monitorizare radiologică, utilizată în depistarea locurilor cu un fond radioactiv gama sporit. Specialiștii în activități nucleare făceau așa-numite razii sau verificări pentru a depista surse „orfane” de elemente radioactive.

Războiul din Ucraina și alerta sporită legată de centrala de la Zaporojie au determinat autoritățile de la Chișinău să-și dezolvote sistemul de monitorizare a nivelului de radioacvitate și în luna iulie 2023 au fost instalate opt stații automate de tip IRMIS, care monitorizează non-stop nivelul de radiație din Republica Moldova. Datele sunt procesate și prezentate publicului prin intermediul Agenției de Mediu, prin buletinele zilnice.

Stația de monitorizare de tip IRMIS este instalată pe teritoriul Serviciului Hidrometeorologic de Stat. Stațiile adună informații în timp real despre nivelurile de radiații din țară, schimbând datele cu autoritățile naționale, dar și cu rețeaua IRMIS a  Agenției Internaționale pentru Energie Atomică, aflată la Viena. Acest centru lucrează 24 din 24 și transmite alerte în caz de abateri de la normă – aceasta se întâmplă pentru orice stație, indiferent de locul în care este amplasată (nu doar pe teritoriul RM, dar practic pe tot globul, cu excepția unor state care nu sunt parte a Agenției Internaționale pentru Energie Atomică), se arată într-o analiză făcută recent de Ecopresa. 

În Moldova, spre deosebire de Ucraina și țările din Europa, deocamdată nu poți urmări în timp real pe o hartă situația privind nivelul de radiație. Informația este prezentată pe site-ul Agenției de Mediu în forma unor texte scanate/    

Situația radiologică în Ucraina poate fi văzută prin intermediul primului chatbot de mediu din Ucraina. Acesta oferă acces la date privind calitatea aerului, radiația de fundal, date de mediu, precum și o hartă și rețeaua independentă de senzori pentru calitatea aerului. Site-ul www.saveecobot.com poate fi accesat și pe Viber sau Telegram. 

Informația privind fondul radioactiv la nivel european, inclusiv în Ucraina poate fi găsită online și pe hartă interactivă, pe care o poate consulta oricine este interesat. 

Articolul a fost realizat cu susținerea Journalismfund Europe  

Cornelia Cozonac (Moldova), Taras Zozulinskyy (Ukraine)